Soarele dresat



     - Plec la Paris, a zis tare din mijlocul patului. 

     A pus grăbit câteva cămăşi în rucsacul portocaliu, a smuls harta lumii de pe perete şi a ieşit în stradă cu pulpanele hainei fluturând. Taximetriştii care se întindeau coadă prin faţa gării de nord îl ştiau. S-au aruncat imediat în maşini şi au pornit motoarele. Când pulpanele hainei, şi ea portocalie, au început să fluture mai tare, taximetriştii au băgat în viteza întâi. Trecătorii - era pe la apus - i-au făcut loc pe trotuar. Tânărul s-a înălţat printre blocurile noi de lângă gară. Taxiurile l-au urmat imediat, cu motoarele torcând uşor, franţuzeşte. 
    Şirul de taxiuri portocalii format în urma lui ieşise din oraş, pierzându-se şerpuit peste câmpul uscat. Se îndreptau visători spre soarele mare şi portocaliu din orizont. 
    În stradă o fereastră a scârţâit scurt.Trecătorii au ridicat ochii spre apartamentul lui şi au putut auzi foarte clar vocea aceea blândă:
    - Păi, măi mamă, Parisu' ca Parisu', dar iar ai luat harta cu lumea cealaltă...
    Aproape imediat, Soarele s-a oprit din cădere şi a început să se ridice, torcând uşor, franţuzeşte.

0 Responses to "Soarele dresat"