Cu haiku la joacă

Întâmplător, am fost atras într-un cerc (inchis!) de internet, unde câţiva oameni mari se joacă uneori cu haiku-uri. Unele sunt de o profunzime şi plasticitate uluitoare - nu le postez aici, respectând dorinţa autorilor de a se juca în curtea cu ziduri înalte, ascunşi de priviri indiscrete. M-am alăturat şi eu, din ce în ce mai prins de gen (nu chiar mereu respectat). Mai jos sunt câteva jucării de-ale mele. Unde vedeţi "roşu" şi "iarnă" - cele două au fost cuvintele-temă dintr-o săptămână.

Mulţumesc pentru invitaţie artistului care m-a "atras", cum ziceam... 


1.
Roşu în felinare
caldă e strada.
Fetele gem a iarnă.


2.
Subliniază-ţi tăcerile cu roşu.
Iarna ta
îmi vorbeşte destul.


3.
Dincolo de gard
sunt eu
cu poarta


4.
Închiriez sâmbãtã
puţin folositã
pe viaţã


5.
Trece sâmbãta
pe stradã cu duminica
în lesã


6.
Frunze sinucigaşe.
Cocorilor le
punem toamna la tâmplă.

6 Responses to "Cu haiku la joacă"

Șerban Tomșa says
5 septembrie 2011, 22:13

Foarte frumoase ! Felicitări ! Textele ilustrează un talent poetic evident. Poate că așa ar trebui să scriem toate poemele : scurte, concentrate, inspirate. Romancierii cu atât mai mult, pentru a nu-și risipi energia în desfășurări lirice ample.
Te îmbrățișez.

Liviu Drugă says
5 septembrie 2011, 22:17

Serban, multumesc. Poate voi continua joaca asta... :)

Scorchfield says
6 septembrie 2011, 01:44

Unde "fetele gem..." vreau şi eu ! :)

Anton says
6 septembrie 2011, 11:43

Seducătoare alcătuiri poetice!
În plus, e de remarcat și cromatica atât de variată a liricii.

Liviu Drugă says
6 septembrie 2011, 16:25

Scorchfield Să le întreb... :)

Liviu Drugă says
6 septembrie 2011, 16:26

Anton: Am observat cât e de variată când le-am strâns...