Mi-ar fi plăcut să scriu despre aceste cărţi

Imi este din ce in ce mai clar ca dorinta mea de a scrie despre cartile care mi-au placut in ultimele 6 luni nu pare sa se materializeze in viitorul apropiat. Imi pare rau, insa sper ca macar lista de mai jos sa fie de folos celor care, de-a lungul timpului, au capatat ceva incredere in gusturile mele. Si poate ca nici lista asta nu as fi pus-o aici, daca nu m-ar fi zguduit recent convingerea ca prea multe carti proaste ies pe piata, cu un PR agresiv, iar lumea pierde timpul citindu-le, incarcandu-si creierii cu zgura girata de editori fara gust sau pur si simplu indolenti.

Ordinea este intamplatoare, nici macar cronologia parcurgerii lor nu o respecta, nu este un top.



Ambasadorul - Ioan Mihai Cochinescu (Cartea Romaneasca, 1991 – dar a fost si recent reeditată)

Călătorie spre soare-apune - U Ceng-en (Minerva, 1971)

Gheţarul – Şerban Tomşa (Cartea Românească, 2009)

Corăbii de fum, corăbii de lumină - Anton Marin (peste 700 de pagini, prin 2006 aparuta?, imi scapă editura)

Eu, gândacul – Anton Marin (Institutul European, 2009)

Când ne vom întoarce – Radu Mareş (Limes, Cluj-Napoca, 2010)

Trei Mateloţi în deşert – Grigor Babaian (Ararat, 2002)


Basme Antipopulare Armeneşti - Grigor Babaian (Ararat, 2009)


Viaţa lui Kostas Venetis – Octavian Soviagny (Cartea Românească, 2011)

Blocada – Pavel Chihaia (Dacia, Cluj-Napoca, 2005)

Ambasadorul Invizibil - Nichita Danilov (Polirom, 2010)




Despre cărţile non-fiction, citite recent, cu altă ocazie.

Fericire totală scăpată de sub control, va urez!  :)



5 Responses to "Mi-ar fi plăcut să scriu despre aceste cărţi"

Anton says
31 martie 2011, 16:40

Adevărul e că despre "Călătorie spre soare-apune" am fost tentat şi eu să scriu de câteva ori. Dar nu m-am simţit deloc în stare s-o fac. În orice caz - fac mărturisiri complete! - pentru mine e o carte cu totul şi cu totul specială. Cred că am citit-o de vreo şapte ori până acum şi de fiecare dată am făcut-o cu o înţelegere sporită, însă cu aceiaşi încântare ca şi prima oară, când am citit-o cu ochi de copil. Da, e o carte absolut fabuloasă şi mă alătur şi eu recomandării tale.
În privinţa celorlalte nu pot decât să tac ruşinat, adoptând poziţia ghiocelului, dar străduindu-mă ca pe viitor să citesc şi eu măcar "Gheţarul" domnului Tomşa şi "Ambasadorul" domnului Cochinescu. Pentru de acum celebrul Kostas Venetis trebuie să-mi adun ceva curaj, având în vedere atât subicetul cât şi laudele unanime aduse romanului.

P.S. Mă bucur pentru buna impresie pe care ţi-au lăsat-o cărţile mele până într-atât încât să-ţi doreşti să scrii despre ele. Mulţumesc!

Scorchfield says
31 martie 2011, 18:05

Babaian, Babaian,... ce minunat scrie!

mofturi says
1 aprilie 2011, 11:37

Pacat. N-am citit niciuna. Macar despre un ambasador, ca ai doi. Sau despre Călătorie spre soare-apune. Sau de Babaian. Sau despre corabiile lui Marin Anton. Si ce mai era, si gata ! :)

Lascaris says
3 aprilie 2011, 09:35

Asteptam postarile.

Liviu Drugă says
4 aprilie 2011, 10:49

Scuze tuturor pentru intarzierea "reactiei" (neste inexplicabile chestiuni la blogger.com)

Anton:

tu mi-ai amintit de aceasta carte, intr-un fel iti datorez citirea "Călătorie spre soare-apune". Nu trebuie sa te "rusinezi" :) ca nu le-ai citit pe celelalte, sunt convins ca si as pati la fel in cazul altor carti, citite de tine

Scorchfield:

Tu mi-ai zis de Babaian. Un scriitor remarcabil, atat de putin cunoscut, cu o asa mica opera lasata in urma. Pacat ca nu a primit de la viata un timp pe masura talentul sau. Poate imi fac timp sa transcriu intr-o zi aici una din scurtele sale povestioare.


Mofturi:

Ai timp sa le citesti si chiar le recomand cu mare caldura pe toate.

Lascaris,

Asa cum ziceam, mi-as fi dorit sa scriu despre ele, insa acum timpul nu prea da semne ca mi s-ar lasa mai mult la dispozitie. Poate, in cel mai bun caz, sa pun scurte fragmente din fiecare, fara nici un comentariu. Voi vedea!