Cum se distrează Petru Cimpoeşu

1) Să citim un fragment din romanul care are deja un loc asigurat în istoria literaturii române: Simion Liftinicul. Autor: Petru Cimpoeşu (site-ul lui aici).

“Să nu ne mai ascundem după deget! O gospodină care, în timp ce găteşte tocăniţă, ascultă muzică de Stravinski e o femeie ridicolă. Pentru că, în timp ce găteşti tocăniţă e mult mai potrivit să o asculţi pe Corina Chiriac. Tocmai din acest motiv, doamna Alis o preferă pe Corina. Melodia cu versurile “Strada Speranţei, la parter, / Te mai aştept şi mai sper” îi trezeşte de fiecare dată nostalgia tinereţii, un rol important în acest sens avându-l şi coincidenţa că dumneaei locuieşte taman pe strada Speranţei, doar că la etajul întâi. Nu ca doamna Evlampia, vecina de la trei şi prietenă cu doamna Alis, care, ca să audă toată lumea că e melomană, pune caseta cu Simfonia a V-a, a Destinului, de Beethoven, şi dă anume casetofonul la maximum. O fi citit pe undeva doamna Evlampia că meloman e acela căruia îi place muzica dată foarte tare...

2) Să vedem cum se distrează Petru Cimpoeşu, care are pagină facebook aici: descarc de pe internet negative şi versuri ale unor cîntece vechi (gen "Prieten drag" sau "Soţia prietenului meu" şi le cînt cu acompaniamentul calculatorului, pînă cînd vecinii încep să bată în calorifer".

3) Să ascultăm cântecele vechi, care, în comparaţie cu ce mizerii se lălăie azi, etalează nişte voci incredibile. Voci româneşti, în limba română!



Pompilia Stoian - Prieten drag
Asculta mai multe audio diverse


Alexandru Jula - Sotia prietenului meu
Asculta mai multe audio diverse

4) Simţim mai bine atmosfera fragmentului de mai sus şi a romanului, în general? Simţim. :)

5) Ca un fel de post-scriptum: O dedicaţie-evocare vecinilor mei de cămin, pe care îi dezamăgeam/distrugeam când, după Iron Maiden, Metallica, Yes, Pink Floyd, etc. puneam Enrico Macias, La Femme de Mon Amis (sursa lui Jula, de fapt), lăsat să curgă în buclă de 3 ori, după 2 dimineaţa, în boxele puternice şi necruţătoare. Şi pe atunci nimeni din gaşcă nu era căsătorit, deşi unii se purtau ca şi când ar fi fost :))))




ENRICO MACIAS - LA FEMME DE MON AMI.mp3
Asculta mai multe audio diverse


DIN SUBIECTELE URMATOARE, POSTABILE PE BLOG:

Text de manea - scurta analiza
Semnificatia bordurii dispare
Cavalerism si virginitate in antichitate
Ce nu se intampla in filmul Mon Oncle
Sexul in Filozofia Oculta
Gunoierul meditator la limba franceza
Nebunii de pe strada, mereu intre doua zone
"Ghetarul", romanul lui Serban Tomsa

4 Responses to "Cum se distrează Petru Cimpoeşu"

mofturi says
11 octombrie 2010, 12:40

se poate spune ca Jula a dat cu jula la piesa lui Macias ?

Liviu Drugă says
11 octombrie 2010, 12:47

@mofturi, nicidecum. :) Nu a fost singurul cantec caruia i se lua negativul si i se adaugau versuri romanesti. Era singurul fel prin care muzica occidentala, "nociva" in mentalitatea comunista, putea intra in urechile poporului roman, care asculta in semiilegalitate, originalele pe discuri aduse de "afara" sau la Radio Europa Libera.

Şerban Tomşa says
11 octombrie 2010, 13:21

Liviu,
romanul lui Cimpoeșu e o carte reușită din toate punctele de vedere. Tradus și promovat corespunzator, ar face si o cariera europeana. Sau mă înșel ? După ce am trecut de prejudecata că un scriitor trebuie „să pută de talent”, dupa expresia lui Fănuș, adică să aibă un geniu literar proaspăt, natural, nepervertit de lecturi, acum am trecut în cealaltă extremă : sunt valoroși numai ăia care sunt tobă de carte, scriu cărți groase și stăpânesc arta de a se învârti în jurul propriei cozi, așa cum spunea Cărtărescu... Cimpoeșu a scris o poveste relativ simplă, dar cu miez, nimerind cea mai bună perspectivă narativă...

Liviu Drugă says
12 octombrie 2010, 19:46

Serban, asa este. Spre deosebire de romanele minimaliste si artificial impanate cu referinte "culte", cartea lui Cimpoesu are o naturalete care cred ca vine odata cu maturitatea. Minimalismul si autofictiunea recenta, "tinereasca", si-a propus, programatic, sa nege temele "inalte". Nu zic ca e neaparat rau asta, dar insistenta asupra sexului si a banalului din cotidian nu face obligatoriu Literatura.