Analiza din psihanaliza

Ieri n-am scris nimic, am rasfoit “Un omul sfarsit” al lui Papini si un fragment de acolo mi-a amintit un vis de acum vreo 4-5 ani. Am retrait nu doar visul pentru cateva secunde, ci si momentul in care l-am povestit sotiei mele in dimineata urmatoare. Era vorba de un drum frumos asfaltat, curat, ne-romanesc, :) curbandu-se usor, la baza unui deal molcom, spre o padure profilata in partea dreapta, intr-un aer curat de dimineata. Daca nu urmareai soseaua la dreapta, te puteai duce inainte si ajungeai in orasul vazut nu prea departe. La orizont nu rasareau acele elemente industriale care te intampina in mai toate orasele din Romania… Era un alt fel de oras, mai cuminte, mai “dintr-o alta lume”, aparent a noastra si nu prea… Cotinutul visului nu conteaza, nici nu mi-l amintesc prea bine, ci legaturile care s-au re-facut, dupa atata amar de vreme, intre o imagine provocata de un text, insusit constient, si o alta nascuta in somn.

Dupa care am stat eu si am cugetat, in timp ce ma cruceam de cat de prost, mizerabil si flescait poate sa mearga internetul, incercand sa re-fac legatura cu diferite siteuri. Dintr-o data mi-am dat seama ca mult din ce apare pana acum in romanul “Concert in Si Bemol pentru Cainele Pamantului” sunt teme care ma preocupa de cel putin 20 de ani: cersetorul, obligatoriu din oras, la sat nefiind asa ceva, viata colcaitoare din bloc si dintre blocuri, intinderile coplesitoare dintre munti, misterul lucrurilor marunte si al coincidentelor cotidiene, basmul sânilor estetici, batranii cu spiritul tanar, care se apropie nu de moarte ci de o intelegere a lumii share-uita tainic intre ei, femeile nearatoase dar influente in mersul lumii si grijulii cu barbatii pusi de straniile increngaturi ale naturii in varful pomului cunoasterii, mirajul miturilor si coborarea, tupeista, alaturi de ele, furia si salvarea din fata mortii pe cai… specifice :))

M-am psihanalizat, cum ar veni… :) Si n-am facut-o cu vreun scop, ci asa, just for fun… Mai ales ca am zis mereu, in aprige contraziceri, ca nu e nimeni mai in masura sa intre in psihicului fiecaruia decat el insusi. Nu e locul sa va relatez aici, si poate nu am s-o fac vreodata, cam cum decurg disputele mele pe tema psihologilor si a psihanalistilor, carora le recunosc niscaiva merite, pe ici pe colo, si anume in locurile marunte. (no offence, daca trece vreunul dintre ei pe aici, e doar o opinie personala care nu va deposedeaza nicicum de locul important ocupat in mentalitatea momentului)

Dar ce ziceam?... Da, ca am postat acest text din 3 motive: 1) aveam chef sa pun ceva pe blog, lamurindu-mi, scriind, si temele din roman – cea mai mare parte dintre ele 2) am descris, astfel, si mai mult, pentru curiosi, din atmosfera cartii la care lucrez 3) am constatat ca la cata lume, putina, (dar de soi!) intra pe blog, pot sa zic cam ce vreau io si cat vreau io despre mine si despre viziunile domniei mele :)))

Hai, va salut si va urez un weekend fara obsesii!

P.S. Imi mai fac o tigara din tutunul care nu se gaseste in Romania noastra si ma intorc la pensionarii mei dintre blocurile Marelui Oras!

4 Responses to "Analiza din psihanaliza"

mofturi says
30 ianuarie 2010, 12:44

1.Mi-a placut chestia cu drumul visat. Si inca ceva ce nu pot preciza. Eu cred ca ai un filon. Daca pensionarii tai morometieni mai fac ceva, sa ne dai de stire.
2. Vezi ca ti-am transmis leapsa de la AnaAyana. Termen: urgent. Dar in urma lucrului la roman.

Liviu Drugă says
30 ianuarie 2010, 16:18

1. Am filonul - chestie sigura :) Totul e sa il scot la lumina cat mai putin afectat de sondare. Apropo de scos, azi mi-am dus pensionarii la clasica partida de fotbal duminicala pe tapşanul de la marginea Marelui Oraş.

2. Luni, spre dupa-amiaza, raspund colea la testul-leapsa!

Ana Ayana

Uite din cauza temelor care te frământă, mai e cineva care așteaptă Concertul in Si Bemol pentru Cainele Pamantului.

Apropo de cerșetorul de la sat. Când oamenii se cunosc între ei, au mai multă rușine în obraji când vine momentul să întindă mâna cu alte intenții.

Liviu Drugă says
15 februarie 2010, 17:10

@Ana Ayana, ai scos un "porumbel" odata cu "rusinea din obraji". Undeva, in lantul de rosu care traverseaza cartea, lipsea o za. Chestia cu roseata din obraji poate fi o cale sa-l mai lungesc, sa-l mai smekeresc... Multumesc! :)