Ce-o sa faca ei cu atatea inregistrari ale trecutului lor?

Azi totul se filmeaza, totul se fotografiaza. De la botezuri, pana la inmormantari. Trecerea momentului se priponeste de eternitatea pixelului printr-o simpla apasare de buton. Cum va influenta memoria urmasilor atata istorie “personala” inregistrata? Nepotii si stranepotii vor cunoaste nu doar momentele importante ale vietii noastre (nunti, nasteri, botezuri), ci si chefurile pe malul lacurilor, excursiile de la bulgari sau discutiile penibile despre ce masina e mai buna in curbe, graterele de weekend inconjurate de muzica anilor ‘80… Ce se va intampla cu prezentul lor, cand vor vedea trecutul familiei, pastrat pe mii de poze sau in zeci de ore de filmare? Cum se va dezvolta sentimentul apartenentei la neam? Cum se vor raporta la un arbore genealogic “viu, in miscare”, desi cam... mort? :)) Cum isi vor privi viitorul cand tot trecutul lor este IMORTALIZAT si digitalizat? Vor trai mai aprig dramele trecerii? Sau vor deveni mai imuni la scurgerea timpului?

Cam la asta ma gandeam in mijlocul unui botez, unde toata ceremonia religioasa – lunga, sobra, monotona – era insotita de dansul liber si jucaus al aparatelor de fotografiat si de filmat. Dupa care, la final, l-am lasat din nou pe Jacky* sa isi prezinte omagiile!

Jacky* este numele de scena al lui Jack Daniel's.