Din ciudateniile limbilor lumii

Am promis nu de mult ca notez aici cateva randuri din cartea despre limbi. Iata cateva lucruri care sper sa fie interesante pentru cat mai multa lume. Veti retine sigur chestia cu numele inalienabil al sotului... :)

Cuvintele-ecou

Limbile dravidiene, peste 19, se vorbesc in India, includ cuvintele-ecou, in care cuvantul de baza este repetat intr-o varianta fonetica foarte asemanatoare. In limba tamil: mecai kicai = masa, koncam nancam = putin; in limba kanara: makkalu gikkalu = copii, in limba telugu: gurramu girramu = cai; in limba kolani: kutel mutel = vaci, hit mit = flecareala; in limba toda = isy xisy = sobolani.


Doar din ton, "mama" devine "injurie"

Chineza. Tonul da sensul. Silaba “ma” pronuntata cu ton egal, inseamna = mama, cu ton urcator = canepa, cu ton urcator-coborator = cal, cu ton coborator = injurie.

Guineeza (grup de limbi vorbite in Guineea, Coasta de Fildes, Nigeria). Ca si la chinezi, tonul conteaza: ka = (ton mediu) a distruge, (ton urcator) a interesa, (ton coborator) carcel la plante in general, (ton urcator-coborator) care, (ton coborator-urcator) carcelul de care este vorba acum, in momentul vorbirii.

Tonul sugereaza si aspectul lucrurilor denumite. In general, tonul inalt este pentru obiecte mici, fine, actiuni repezi, energice, precise, in timp ce tonul jos apare la nume de obiecte mari, largi, informe, actiuni incete, imprecise.


Adverbele onomatopeice

Limba ewe (grupul guineez). Adverbele au structura onomatopeica sugerand, prin imitatie sonora, felul actiunii descrise. zo = a merge, dar zo boho boho = a merge in cazul unui om greoi, corpolent, zo pla pla = a merge cu pasi mici, zo tyadi tyadi = a merge schiopatand usor, zo gblugblu gblugblu = a merge ca bivolul, zo taka taka = a merge zapacit.


Numele sotului e "inalienabil"

Limbile mande (grupul guineez). Are 2 categorii ale posesiunii, intre care se repartizeaza toate numele: alienabila si inalienabila. Alienabile, cele care nu pot fi instrainate, sunt considerate diverse obiecte, dar si… copiii. Cele care nu se pot da, inalienabilele, sunt partile corpului, rudele etc. Numele sotului e la inalienabil, dar cel al sotie e la categoria… alienabil !!!!! :P


Pronumele personale, in functie de pozitia sociala

Thai (vorbita in sudul Chinei) Pronumele personale sunt numeroase si formele lui se folosesc in functie de pozitie sociala, sex, relatie de rudenie, grad de cunostinta. La persoana I: “pom” = eu, pentru barbati in conversatie cu egali, “dichan” = eu, pentru femei in conversatie cu persoane de rang inferior sau cu rude apropiate.


Reduplicarea asiatica

Vietnameza. maybay (avion) e format din may (masina) + bay (a zbura); nhamay (uzina) = nha (casa) + may (masina); timthay (a gasi) = tim (a cauta) + thay (a vedea). Acest fenomen este des intalnit in limbile asiatice, ca si reduplicarea: ngay = zi, ngayngay = zilnic; dai = lung, daidai = lungusor.

Numere din degete

Sistemul quinar. In limbile putine evoluate, e sistemul numaratorii pe degete. Primele 5 numere formeaza baza celorlalte: 5 = mana, 6 = mana + 1, 10 = doua maini, 20 = acelasi cuvant pentru “om” (10 degete de la mani plus cele de la picioare)


Lucruri, cu individualitate si fara

Burushaski, vorbita in muntii Karakoram (granita Pakistan, India si China). Numele de obiecte se impart in 4 clase: nume de barbati, nume de femei, nume de animale si de lucruri cu individualitate proprie (fructe, obiecte fabricate etc.), nume de lucruri neindividualizate, de substante sau de materii continui (lichide, praf, metale, notiuni abstracte). Nu are scriere proprie, ce s-a notat pana acum a fost facut de catre cercetatori.


De pe vremea lui Noe

Limbile semito-hamitice. Termenii de “semitic” si “hamitic” au fost luati din Biblie unde se mentioneaza ca populatiile vorbitoare ale acestei limbi sunt descendenti ai celor 2 fii ai lui Noe, Sem si Ham.

Literal

Japoneza. Mi-e sete = (literal) gatul mi-a devenit sec; incantat de cunostinta = (literal) pentru prima data am ocazia sa depind de ochii tai.


Numai din afixe

Maghiara (prin adaugare de afixe, aglutinare): haz = casa, hazban = in casa, hazak = case, hazakban = in case


Data Dracului de dificila

Basca, vorbita in Spania si Franta, de ambele parti ale Pirineilor este considerata una foarte complicat de invatat. O legenda spune ca, pentru a-i fi mai usor sa ii ispiteasca, diavolul a incercat 7 ani sa le invete limba – n-a reusit si a renuntat.


"Ce limbi se vorbesc pe glob", Lucia Wald si Elena Slave. Editura Stiintifica, 1968


2 Responses to "Din ciudateniile limbilor lumii"

mofturi says
22 ianuarie 2010, 11:46

sa depind de ochii tai... e chiar poetic.si cand te gandesti ca japonezii vorbesc de parca ar latra!

Liviu Drugă says
22 ianuarie 2010, 14:31

multa poezie este in toate limbile pamantului. Din pacate, dupa ce ne obisnuim sa o folosim doar la comunicare, se duce dracului povestea din spatele fiecarui cuvant, nu ne mai gandim la ea