"Lumea se chinuie rău de tot în căutarea fericirii" (Răzvan Exarhu)

Nu stiu de ce, dar azi m-am trezit mai răzbunător decât ieri, mai răzbunător pe societatea asta de consum. Ce dacă azi nu se mai consumă ca în vremurile bune, eu am rămas cu pata pusă. Iată ce citeam la ora 7, pregatindu-mă să o duc pe Tania la şcoală - compoziţia savurosă a lui Răzvan Exarhu** (TEXT A), în deplin acord cu patima mea, mereu nestinsă.

Termin de citit şi îmi amintesc de un text care, deşi cu o corectă perspectivă, mi-a creat, ieri, multă urticarie pe creier. Titlul articolului era "Genţile, emblema personalităţii" (Uauuuu!) (TEXT B)


Text A) "Se pare că trebuie să cărăm tot timpul ceva după noi. O sacoşă de lux, o borsetă, un cristal Svarowsky de cinci kile şi nişte carne, de poftă - pentru cazul în care se dă legea trecerii la vegetarianism.

Am văzut că doamnele şi domnişoarele nu se pot ţine deoparte de poşete nici în emisiunile tv, kestie care te poate face să crezi că se fură din ce în ce mai mult şi în mass media.

Lumea se chinuie rău de tot în căutarea fericirii. Dacă s-ar face un montaj cu mutrele clienţilor disperaţi ai unui hypermarket, probabil că am redescoperi farmecul vechilor colecţii din seria: Aflăm de la Miliţie.

Acelaşi lucru se întâmplă şi în zona glamour, unde povara accesoriilor obligatorii, a ţinutelor care te îndeamnă să fugi într-un colţ mai ferit să te scarpini şi a zâmbetului la care s-a renunţat demult aproape peste tot, indiferent de preţ, te fac să înţelegi că există motive serioase să-i invidiezi pe vagabonzi.

Bineînţeles, doar în cazul în care nu sunt nebuni şi nu cară, la fel ca oamenii care vin de la shopping, baloţi cu gunoaie după ei, încercând să-şi adăpostească comorile de poftele imaginare ale celor din jur.

Să umbli relaxat, să nu faci hernie după ce-ţi îndeplineşti dorinţele secrete pare să fie mare lucru în ziua de azi. Iar ideea că tot ceea ce e important e bucuria ta şi că asta trebuie să ai la tine tot timpul, mă face să mă simt atât de bine când îmi înfund mâinile în buzunare, eliberat de poverile aparent obligatorii, şi mă simt de parcă aş sta picior peste picior."

De cealaltă parte a baricadei.

Text B) "Geanta a devenit emblema stilului si personalitatii unei femei. Geanta nu este un simplu accesoriu, ci un simbol al luxului si al statutului social. Insa de unde provine aceasta atentie si promovare excesiva a gentilor de catre marile firme de moda?

Dupa ce au impus geanta ca indicator al statutului, marile firme au mers mai departe si au profitat de dorinta de a iesi in evidenta a oamenilor. Nu mai era suficient sa ai o geanta de linie de la o mare firma de moda, trebuia sa ai un model personalizat sau din colectii limitate. Toate aceste strategii de promovare si marketing sunt strans legate de dorinta oamenilor de a fi deosebiti, de a iesi in evidenta, de a se diferentia de marea masa. Astfel marile case de moda au creat genti tot mai spectaculoase si mai scumpe, care sa satisfaca dorinta de a epata a consumatorului de lux.

(...) Dupa aparitia lui Cindy Crawford la emisiunea lui Oprah Winfrey cu o geanta Zagliani Puffy Bag, vanzarile au crescut imens, celebritatile fiind principala metoda de promovare la care apeleaza cei care vand genti.

Pasiunea femeilor pentru genti si aparitia gentilor statut, recunoscute de toata lumea a inspirat jocuri de tipul „recunoasteti geanta“ in toata lumea."


**P.S. "Exarh" vine de aici  EX'ARH, exarhi, s.m. 1. Comandant al unei unităţi de cavalerie în armata romană. ♦ Guvernator bizantin din Italia si din Africa de nord. 2. (În biserica ortodoxă, în trecut) Demnitate bisericească, superioară aceleia de mitropolit si inferioară aceleia de patriarh, care se conferea, prin delegaţie, de către patriarhia din Constantinopol; persoană care deţinea această demnitate. 3. Organ de inspecţie si de control al mănăstirilor dintr-o eparhie; arhiereu din acest organ. [Pr.: eg-zarh] - Din ngr. 'ixarhos.

2 Responses to ""Lumea se chinuie rău de tot în căutarea fericirii" (Răzvan Exarhu)"

R

o alta viziune - Mic ghid de înţeles femeile :)

"4. Articole de confort psihologic. Exemplul cel mai clar este poşeta. O extensie a vaginului. O exprimare nonsexuală a sexului ei. O gaură în care poate să bage chestii până la refuz. Chestii aleatoare. Chestii inutile. Chestii idioate, grele, incomode, noduroase şi mari. Multe, multe chestii de care nu o să aibă nevoie niciodată. E gaura în care societatea nu îi spune că e curvă dacă bagă tot ce apucă, spre diferenţă de gaura dintre picioare şi compensează aceasta frustrare prin preacurvirea poşetei."

http://www.piticigratis.com/2009/01/mic-ghid-de-inteles-femeile-ep-3-obiceiuri-vestimentare-%C8%99i-estetice/

Liviu Drugă says
26 ianuarie 2009, 16:49

Tipul scrie foarte bine si ingenios. O adresa pentru care iti multumesc! :)