"Duhul Sfânt al lui Myron Cope"


sau cum ajung românii să înţeleagă fotbalul american

Eu v-am şi pus un link, în dreapta, să vă duceţi pe blogul acestui român, fost coleg de facultate, în cazul în care mai poftiţi din experienţa lui. Ciprian, care e de 2 ani în State, începe să mă lămurească, fără să fi vorbit vreodată despre asta, cum ajunge un ne-american să se ataşeze de acest sport, exotic pentru restul lumii, cum se integrează noul venit pe tărâmul tuturor posibilităţilor în balamucul implicit acestor mari sărbători locale sau naţionale.

"Dar una dintre cele mai puternice "trasaturi de caracter" locale este, desigur, pasiunea locuitorilor pentru sporturile din targ, mai ales pentru Steelers. Nu cred ca am vazut un oras care sa se identifice atat de pasional cu echipa locala precum Pittsburgh. E o pasiune care transcende rase, religii, clase sociale, nivele de educatie, orice. De la vladica pana la opinca, cu totii suntem in Steelers Country, ne imbracam in black&gold si ne inchinam la Teribilul Prosop (Terrible Towel). Ilustrii nostri profesori, dintre care unii ar lesina de ofensa daca nu i te-ai adresa cu "dr. Cutare", si-au marturisit amorul (platonic, desigur) pentru Steelers sau, cum ar zice Cornel Pumnea (am zis bine?)... "baietii nostri".

Fiindca "baietii nostri" au facut "o figura frumoasa" (asta tot de pe la Cristian Topescu este) si vor juca duminca SuperBowlul in Tampa, cu speranta sa castige a sasea cupa. De unde si una dintre lozinci : bring home the six-pack!

Iar daca acum un an fotbalul american mi se parea o lunga perioada de pregatire tactica a fazelor (complet obscura intelegerii mele), urmata de scurte reprize de imbranceala si alergatura haotica, intre timp Duhul Sfant al lui Myron Cope (fie-i tarana usoara, ca s-a dus prin februarie sau martie trecut) s-a pogorat si asupra mea si m-a scos din rusinoasa ignoranta.

Cum astazi a fost zi de lucru (catalogare part-time la Uni Library System), am prins si Steelers tailgate party. Toata suflarea din cladire a venit sa isi arate tricoul cu Polamalu sau Roethlisberger, sa fluture pe Terrible Towel si sa puna jos un hot dog si ceva non-alcoholic beverages :) Cum ar veni, ne-am facut de cap in pauza de masa - dar fara a depasi timpul alocat."

Restul postării lui aici.

P.S. Îmi respect dreptul la ignoranţă în domeniu, şi nu caut să văd cine e Myron Cope... Deocamdată!  :)

0 Responses to ""Duhul Sfânt al lui Myron Cope""